Ziua Zero

Ziua Zero se apropie de Cape Town. Potrivit ultimelor estimări, 16 aprilie este momentul în care alimentarea cu apă a orașului va fi oprită până când vor ajunge ploile (estimate în luna mai, dacă vor ajunge) , lăsând locuitorii să se alinieze la rațiile de apă la unul din cele 200 de puncte din oraș. Totuși, municipalitatea se pare că a împins data până în luna iulie (conform articolelor de ultimă oră).

Informația asta a ajuns la mine stând de vorbă cu prietena mea, care lucrează pentru una din cele mai mari companii din lume care dezvoltă și furnizează tehnologii și produse pentru controlul și optimizarea sistemelor de apă. Așa am aflat în ce situație se află unul din cele mai bogate orașe din Africa. Am fost îngrozită. Nu îmi venea să cred ce aud. Așa m-am decis să împărtășesc cu voi gândurile care mi-au venit în urma discuției.

Acțiunile – cum s-a ajuns la această situație?

Începând cu anul 1995, populația din Cape Town a crescut cu 79%, în timp ce stocarea apei a crescut cu doar 15%, ceea ce a restrâns rezervoarele existente în regiune. Astfel, supra-dezvoltarea, creșterea populației și schimbările climatice au afectat echilibrul dintre utilizarea și furnizarea apei în centrele urbane. Specialiștii în climatologie susțin că seceta aceasta este fără precedent și că este vorba despre un fenomen meteorologic care are loc o dată la o mie de ani. Și care totuși are loc acum. Timp de câteva zeci de ani, barajul Theewaterskloof a furnizat mai mult de jumătate din aprovizionarea cu apă a celor patru milioane de locuitori din Cape Town. Dar după trei ani de secetă neîncetată, rezervorul este aproape epuizat.

Încă de acum câțiva ani, când amenințarea începuse să fie mai concretă, locuitorii orașului au fost rugați, în mod voluntar, să folosească responsabil apa. Totuși, aceștia nu au ținut cont strict de acest lucru.  Se pare că nici municipalitatea nu și-a îndeplinit rolul așa cum ar fi trebuit. Vă sună cunoscut? Chiar dacă secetele extreme sunt foarte greu de anticipat, cercetătorii spun că municipalitatea nu a reușit să adapteze alimentarea locală cu apă la cerințele unei metropole în creștere. Ceea ce înseamnă că aceștia nu și-au pregătit infrastructura de apă conform noilor cerințe. Da, acum da, orașul lucrează pentru a-și moderniza sistemele de apă grăbindu-se să construiască proiecte de desalinizare, rezervoare acvifere, de reciclare a apei, fac planuri de stocare a apei de urgență la instalațiile militare, etc.

Efectele – cum suferă populația azi?

În prezent, rezidenții sunt rugați să își limiteze utilizarea la 50 de litri pe zi, ceea ce reprezintă, de exemplu, mai puțin de o treime din consumul mediu zilnic de apă din Marea Britanie. Ca ordin de mărime, 50 de litri pot însemna:

  • Să faci un duș de 5 minute, sau
  • Să tragi apa la toaletă de 5 ori, sau
  • Să speli vasele manual sau automat, sau
  • Să uzi grădina pt 15 minute

Mai mult decât atât, folosirea apei de la robinet pentru a umple piscine sau a spăla mașini este acum ilegală. Cei care au mașini și sunt mai norocoși, merg în zonele rurale cu izvoare de apă, de unde își iau provizii suplimentare.

Când am rugat-o pe Anca să îmi spună care este motivul pentru care orașul este în această situație, mi-a răspuns simplu: știau care sunt riscurile și totuși nu s-au pregătit. Punct!

Primul lucru care mi-a venit în minte a fost: exact la fel se întămplă cu economisirea individuală pentru pensie! Situațiile sunt izbitor de similare.

Românii sunt conștienți la un anumit nivel că speranța de viață crește, că este din ce în ce mai evident că vom depăși vârsta medie de viață a părinților și bunicilor noștri, că avem un sistem de pensii – care la nivel European- este depășit, că seniorii din jurul nostru primesc în medie o pensie mult sub salariile pentru care aceștia au cotizat. Toate aceste informații sunt semnale de alarmă pe care ar trebui să le analizăm și să vedem cum putem să le contracarăm noi, devenind responsabili pentru bunăstrea noastră.

Deși este o observație pur empirică pe care mi-o asum, cred că la nivel de mentalitate, deceniile comunismului și-au pus amprenta asupra populației, în ceea ce privește “Statul”. Am regăsit, din păcate, mulți oameni nostalgici la vremurile acelea în care Statul te repartiza la job (deși nu tot timpul în urban), îți “dădea” o casă (în chirie la ICRAL) și la senioritate, primeai pensia pentru care ai cotizat (oricum nu aveai unde cheltui prea mulți bani). Cred că mulți dintre oameni, nu vor să vadă realitatea cotidiană a capitalismului și de fapt, nu vor să se comporte responsabil. Refuză acest lucru. În plus, este mult mai convenabil să dai vine pe altcineva. Asta înseamnă că poți să fii responsabil pentru traiul la limită sau pentru o viață echilibrată la bătrânețe. Ține doar de alegere.

Sunt absolut convinsă că Ziua Zero va veni și în Romănia și în alte țări, la momentul în care vom pretinde să trăim din banii de pensie furnizați de Stat (prin contribuțiile individuale, desigur) și vom observa, că noul venit la care ne vom raporta, va fi insuficient pentru nevoile noastre de bază. Vă recunosc că, în topul celor mai dezarmante răspunsuri la întrebarea ”Economisești pe termen lung/pentru pensie” se află: “păi trăiesc eu să ajung la anii de pensie”, “o să văd atunci, o să mă descurc cu ce am”, “nu îmi rămân bani să economisesc”, “până la pensie mai este mult, am credite de achitat” și lista poate continua.

Trăiesc totuși cu speranța că, vorbind despre responsabilitate financiară, de fiecare dată când am ocazia, voi trezi cel puțin interesul în interlocutorii mei (familie, prieteni, cunoștințe, clienți), iar aceștia se vor informa și vor începe să aibă un comportament financiar responsabil, fiecare, adaptat nevoilor proprii (orice le este potrivit: asigurare și produs investițional, fonduri de investiții, investiții directe etc.)

 

Cristiana Mihai, Head of Marketing

Avertisment

Acest articol are caracter pur informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Articolul nu reprezintă o recomandare de investiții din partea OTP Asset Management România SAI S.A. sau o ofertă fermă de a contracta produsele financiare la care face referire acesta.  De asemenea, articolul nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. Deși informațiile prezentate au fost verificate cu atenție, OTP Asset Management România SAI S.A. nu este responsabilă pentru informațiile prezentate în acest document, acestea putând fi modificate fără nicio notificare prealabilă. Vă atenționăm că valoarea investiției dumneavoastră poate creste sau poate scădea în timp, iar performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Nu este permisă preluarea informațiilor din acest articol fără precizarea sursei.